Dexter The Game
Din pricina unei temeri irationale, ce implica ventilatoare, astazi nu veti avea parte de o recenzie a unui joc despre zombies, ci a unuia despre un ucigas in serie. Daca aveti obiceiul sa urmariti seriale de televiziune, sunt sanse sa fi dat peste unul numit Dexter. Nu are nici o legatura cu acel Dexter care avea un laborator, cel de fata fiind nerecomandat minorilor. Serialul urmareste peripetiile unui criminal in serie care incearca sa isi exercite preocuparea numai asupra celor care la randul lor au tendinta sa omoare fara discriminare. Este un serial bun, care am impresia ca inca mai ruleaza pe unul din AXN-uri. Dupa acel serial s-a facut un joc… in 2009… pentru iPhone. Iar luna trecuta, pe PC s-a ivit un joc ce avea acelasi nume, care din imagini ma ducea cu gandul automat la criminalul favorit, in serie platit, al tuturor, vesnic incruntatu-l 47. Nu m-am putut abtine, asa ca am cercetat mai mult si am observat ca jocul era doar 10 dolari, 14 daca vrei sa iti asiguri redescarcarea pentru un an si jumatate, pentru ca unii oameni tot nu au inteles cu functioneaza distributia digitala. Partea surprinzatoare a venit dupa ce era instalat. Da, am vazut din imagini ca nu avea cine stie ce grafica, dar ma gandeam ca la aproape 600MB, nu are cum sa fie o simpla portare de pe iPhone.
Amuzanta poveste, chiar este o portare a versiunii de iPhone, iar jocul este atat de mare deoarece mai bine de jumatate din el este compusa din filmulete, din care se intampla sa fi fost toate imaginile pe care le-am vazut pana acum. Daca as spune ca Dexter The PC Game arata ca un joc de N64, ocazional cu normal mapping, nu ar fi o exagerare. Bine ar fi, dar numai la partea cu normal mapping. Posibil ca jocul sa fi aratat mai bine pe rezolutia de un deget a unui iPhone, dar in secunda in care a sarit in prim plan un alt personaj in afara de Dexter, m-am speriat. Nu glumesc, am tresarit deodata, mintea mea incercand cu disperare sa identifice acea monstruozitate care s-a ivit in fata ochilor. Singurul lucru pe care pot sa il deduc este ca cei care au creat jocul o urasc foarte mult pe Jennifer Carpenter, pentru ca numai a om nu seamana personajul pe care ea il juca in serial. Si ca veni vorba de producator, este Icarus Studios, co-producatorul lui Fallen Earth. Cum de au ajuns de la un MMO excelent la asta nu imi pot imagina. Singurul lucru pozitiv pe care il pot sa spun despre partea tehnica a jocului ar fi ca functioneaza. In rest, sunt bug-uri grafice la fiecare pas, poti intra prin pereti, trebuie sa faci un pas in spate pentru a putea interactiona cu ceva din fata ta pentru ca nu exista un buton de interactiune manuala si poate fi dureros de evident ca este un joc de iPhone.
La fiecare pas sunt mini-games. Unele sunt iritante, precum „apasa A si D alternativ ca sa creasca o bara” sau „tine minte secventa de culori”(ceva ce numai la Anachronox a fost distractiv), altele sa zicem ca nu ar fi rele, precum cel de spart parole, analiza urmelor de sange si cel cu ADN-ul. Dar sunt unele care folosesc accelerometrul dispozitivului pe post de control, ceva de care un PC duce lipsa, indiferent de cat de des il arunci pe fereastra. In aceste secvente, controlul este realizat cu mouse-ul. Cuvantul „imprecis” ar fi putin spus. De asemenea, ocazional mai trebuie sa desenezi forme pe ecran pentru anumite actiuni, cum ar fi escaladatul unui gard, sau… taierea in bucati a unui om viu. Veti intelege asta daca urmariti serialul, dar nu va speriati, nu e Manhunt, vedeti doar un ecran rosu acompaniat de tipete. Desi scenele pregatitoare pentru moment sunt potrivit de deranjante, in ton cu serialul.
In afara joculetelor, Dexter The Game este surprinzator de bun… in concept. Urmareste destul de aproape evenimentele din primele cateva episoade ale sezonului intai. Trebuie sa jonglati intre viata de zi cu zi a personajului, meseria sa de analist al urmelor de sange de la locul crimelor, omorarea de criminali in timpul liber, nevoia constanta de a omori lucruri si faptul ca este un psihopat. Mai exact, pe parcursul jocului veti lucra la cinci cazuri, cu cinci criminali ce trebuiesc pedepsiti. Veti cauta indicii pentru a le dovedi clar vinovatia, ii veti urmari la locul de munca, le veti cotrobai prin case si masini. In esenta, astfel mi-am imaginat ca va fi Hitman Codename 47, atunci cand i-am citit o avanpremiera cu suficient de mult timp in urma incat sa ma faca sa ma intreb serios ce am facut toti acesti ani. Conceptual este bun. Poti gasi dovezi care sa le confirme vinovatia sau poti gasi un alt faptas, poti gasi suficiente dovezi cat sa ii dai pe mana politiei, sau nu destule incat sa justifici omorarea lor. Daca faci ce lumea crede ca este drept si cinstit, atunci iti va fi usor sa mentii aparenta normalitatii. Nu este un sistem de moralitate, fiind un psihopat, Dexter nu are asa ceva. Dar daca omori fara ezitare, iar cand vorbesti cu celelalte personaje folosesti optiuni de dialog ce chiar il fac pe Dexter sa sune ca un sonat, lumea se va prinde ca e ceva in neregula cu el. In acel moment se iveste un ecran de game over. As putea spune chiar ca prezinta o nota de ne-liniaritate comparabila intr-o mica masura cu Fahrenheit, in concept.
Implementarea insa este de foarte slaba calitate si mult prea restransa pentru a oferi sentimentul ca faci intr-adevar ceva de buna voie. Componenta de furisat este in mare parte o insulta la adresa a orice inseamna furisat in jocuri, fiind mai mult un joc de-a semaforu. Chiar daca Dexter trebuie sa fie un criminal in serie, un individ periculos, priceput si meticulos, cand vine vorba de exercitarea talentelor sale, de urmarirea propriu-zisa a victimelor si capturarea, fie este un mini-game lipsit de savoare, fie un filmulet. Asta pot sa spun ca ma deranjeaza cel mai mult la acest joc. Nu este consistent groaznic, are un sambure de potential, pe care poate ca l-ar fi putut atinge daca ar fi avut mai multe iteratii. Chiar daca in folderul jocului exista numeroase lucruri ce incep cu „Episode 1”, din 2009 de cand si-a facut aparitia pe platforma mobila numita anterior, nu a mai fost anuntat nimic. Asa ca recomandarea mea, daca vreti sa jucati ceva despre un criminal in serie, dati 10 euro pe Hitman Blood Money si daca vreti, cautati un skin care sa il transforme pe 47 in Dexter. Nu va avea vocea lui precum in jocul de fata, vocile distributiei serialului fiind singurul punct consistent pozitiv, dar cand restul jocului chiar este bun, nu va conta sub nici o forma.
Vazut: 2984 ori de catre 913 vizitatori
Comenteaza