XCOM
Probabil nu v-ati putea da seama privind industria de jocuri contemporana, dar a fost o perioada de timp in care a fi un TBS tactic nu era o crima. Era o epoca mistica numita anii ‘90, in care cele mai celebre exemplare ale genului si-au facut aparitia. Iar printre cele mai de seama era UFO: Enemy Unknown. Acest succesor al lui Laser Squad, inventat de catre Julian Gollops, produs la Mythos Games si publicat de catre McroProse este o legenda, nu doar pentru jocurile TBS, ci pentru jocuri in general. Era unul din acele lucruri, pe care atunci cand le vedeai, iti dadeai seama ca peste 20 de ani, lumea inca va mai vorbi despre el si inca il va mai juca. Majoritatea oamenilor il tin minte dupa numele folosit in afara Europei, cel de X-Com, pe care intreaga serie la adoptat cam de la al treilea joc. De aceea in prezent vedem o tona de jocuri UFO pe piata ce nu au nici o legatura directa cu originalul, dar nu este nici un TBS numit X-Com la orizont, exista totusi un FPS. Numele sau nu este tocmai X-Com, ci XCOM. Aparent in timpul tranzitiei drepturilor pentru serie intre Atari, Hasbro si 2K Games a fost ratacita cratima. As fi spus ca s-a ratacit si genul jocului, dar dupa Apocalypse, seria a fost orice numai TBS nu. La un moment trebuia sa fie chiar un FPS, plasat la 60 si ceva de ani dupa primul X-Com, la care jucatorul controla un grup de soldati ce trebuiau sa se alieze cu alti extraterestrii pentru a invinge vechiul inamic, Sectoids. Jocul se numea desigur X-Com Alliance si a fost anulat cu mult timp in urma. Acum a venit momentul ca acea idee sa prinda radacini si sa dea roade, in noul FPS numit doar XCOM, ce se afla in lucru la 2K Marin, studiou responsabil pana acum pentru Bioshock 2.
XCOM nu este o continuare a lui X-Com. Ar putea la fel de bine sa fi fost numit BioCOM, deoarece reprezinta pentru original ceea ce a reprezentat Bioshock pentru System Shock. Un succesor spiritual, cu un nume similar, ce ia multe libertati cu materialul de origine pentru a-si crea propria identitate. Ca urmare, XCOM nu este plasat in viitorul indepartat si nici in anul 1999, ci in anii ‘50. O astfel de asezare serveste la indeplinirea mai multor scopuri. In primul rand, este o scuza buna pentru a folosi un stil grafic ce nu prea este utilizat de alte jocuri contemporane, in special de cele care folosesc motorul Unreal 3. Desi, modul in care arata personajele si unghiurile folosite pentru figuri, poarta o usoara asemanare cu stilul vizual utilizat la Bioshock Infinite. Dar avand in vedere ca este vorba de aceeasi familie de studiouri, nu cred ca este o coincidenta. Amplasarea jocului intr-o perioada atat de inapoiata din punct de vedere tehnologic, dar totusi una care avea arme nucleare, mai are un efect, cel de a introduce un strop de groaza. Sau mai bine zis, un sentiment de neajutorare. Nu ca ar fi lipsit din X-Com. Tin minte numeroase situatii la care deschiderea unei usi folosind un soldat, ce avea putine puncte de actiune ramase, numai sa vad ca in spatele ei erau niste omuleti gri, ma bagau in sperieti. 
Iar atmosfera generala si cunostinta ca pe undeva prin intuneric este o jigodie mica ce din cateva focuri ma poate lasa fara echipa lasa un sentiment de neliniste. Aveam totusi confortul cunostintei ca aveam sase oameni in echipa, inarmati pana-n dinti si ca la nevoie puteam sa cumpar un tanc si sa il las sa faca treaba grea. Noul joc va incerca sa duca acest sentiment mai departe, armamentul initial nefiind tocmai cel mai util la combaterea amenintarilor de dincolo de stele. Numarul de soldati nu este chiar atat de mare si nu pare probabil ca vor fi tancuri. Dar cu timpul, perseverenta si multa cercetare, se pot gasi solutii pentru a transforma inamicul intr-un raport de autopsie.
Fiind plasat cu 50 de ani inainte de intrarea in actiune a organizatiei X-Com pe care o stim cu totii, jocul va folosi desigur o poveste diferita, cu o alta origine pentru extraterestrii si pentru grupul de oameni care incearca sa ii combata. In XCOM, cei care se ocupa de investigarea fenomenelor paranormale lucreaza mai mult sau mai putin sub directia guvernului, mai exact a FBI-ului. Operatiunea lor se intinde numai pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, iar baza lor secreta nu este tocmai varful tehnologiei umanitatii, cel putin nu initial. Se doreste pastrarea integritatii atmosferice a perioadei pentru cat mai mult timp posibil. De aceea birourile, posturile de cercetare, atelierele de productie, toate arata la fel ca acum o jumatate de secol. Aveti slabe sanse sa vedeti macar un computer, in mare parte pentru ca e greu sa ai o baza secreta atunci cand cateva tone de calculator ies printr-un perete. Acest sediu, se pare deocamdata ca va fi doar unul, este locul de unde se va coordona totul. De aici, in rolul unui agent FBI cu un trecut colorat numit William Carter, vei putea vedea cum progreseaza lupta impotriva amenintarii necunoscuta.
Unele din momentele cele mai placute de la X-Com erau atacurile asupra propriei baze. Posibilitatea de a-ti plimba oamenii prin propria cladire era ceva foarte placut, facea locul sa para mai viu, mai mult decat o simpla plansa pe care tarasti patrate. XCOM merge pe aceeasi idee, dar cu un pas mai departe. Nu doar ca vei putea explora baza si diversele sale sectiuni, dar vei putea intalni personaje ce lucreaza acolo. Exceptandu-le pe cele nascocite de imaginatie, personajele lipseau cu desavarsire din X-Com. Aici sunt prezente si nu sunt puse acolo doar pentru a intretine atmosfera. Fiecare are cate o functie. Unul va fi la conducerea diviziei de cercetare, altul te va bate la cap pentru ca nu mai sunt bani si altul iti va inmana dosarele cu misiuni. Se mai doreste crearea unei experiente pe cat de naturale posibil, in sensul ca nu vor fi prea multe ecrane de informare separate. Ganditi-va la ceva similar cu Far Cry 2 sau Metro 2033, la care trebuie sa te uiti la ceas pentru a vedea ora sau la carnetelul cu notite pentru a vedea obiectivele. Situatia nu va fi foarte diferita. Desi, pune sub semnul intrebarii echilibrarea bugetului operatiunii. Una e sa ai un ecran dedicat acestei functii si alta este sa incepi sa bati la masina chitante si facturi. Desi, probabil aici vor interveni personajele.
Nu s-a detaliat exact in ce mod va putea fi extinsa baza cu timpul, dar pare destul de probabil ca aceasta optiune va exista, pe masura ce sunt recuperate informatii noi despre amenintarea de dincolo. Colectarea de informatii este de altfel unul din obiectivele principale, cel putin pentru prima parte a jocului. Atunci cand pe harta cea mare atarnata de un perete este marcata o misiune noua, aceasta va avea un obiectiv principal, ce de obicei este ”Afla ce se intampla si de ce”. Nu trebuie sa intrati tragand in tot ce misca de fiecare data. Pentru a-l putea indeplini, trebuiesc adunate indicii, urme si mostre de la locul de unde au fost raportate intamplarile bizare. Nu este obligatoriu sa atacati un extraterestru si sa ii tarati cadavrul inapoi la baza. Se poate pur si simplu sa colectati din emanatiile misterioase lasate prin zona si sa faceti poze de la o distanta sigura. Daca datele adunate sunt suficiente pentru a indeplini minimul cerut de misiune, atunci puteti fugi inapoi la masina cu care ati venit si sa lasati localnicii sa se descurce de unii singuri. Cel putin asa va fi pentru prima parte a jocului. Pare destul de probabil ca spre final, eliminarea lor va deveni o prioritate. La inceput insa, Carter are mai mult un rol de investigator ce incearca sa dovedeasca existenta clara a extraterestrilor, sa ii identifice si sa determine cand si cum vor invada. Un veritabil Fox Mulder, dar cu o rata de succes mai mare. Pe langa adunatul probe si posibil omoratul de extraterestrii, vor mai fi si obiective secundare in cadrul misiunilor, cum ar fi salvare cetatenilor. In general, cam tot ceea ce faceti in afara a ce scrie in dosarul misiunii la obiectiv, va fi optional, dar nu inutil. La fel ca la X-Com, jucatorul este rasplatit pentru meticulozitatea sa. Nu s-a specificat daca cei care abia daca fac minimul necesar vor fi pedepsiti cu inchiderea agentiei, dar avand in vedere cum functioneaza jocurile contemporane, nu pare foarte probabil. Exista chiar si posibilitatea de a rata misiunile cu totul. Acestea apar pe harta in timp real si sunt prezente acolo pentru o anumita durata. Daca nu va grabiti sa le luati, va puteti trezi ca au disparut. Intr-un fel, indeplinirea minimului necesar la fiecare misiune ar asigura accesul la mai multe misiuni, deoarece si atunci cand personajul se afla pe harta unde se deruleaza operatiunea, timpul inca se mai scurge. Cel putin asta a dat impresia demonstratia jocului.
Atunci cand Carter pleaca in misiuni, nu va fi singur. Alaturi de el vor fi alti agenti dornici sa ofere o mana de ajutor sau sa incaseze bile de plasma incandescente. Pana acum. in demonstratii au fost prezente inca alte doua personaje controlate de AI, carora li se pot da ordine. S-a specificat ca nu vor fi soldati fara nume sau fara importanta. Chiar daca nu veti avea control direct asupra lor, vor fi tratati cam la fel ca omuletii din X-Com. Indivizi unici, cu propriile lor abilitati si talente in care se pot investi resurse pentru a-i antrena. Desi, in versiunile prezentate pana acum, abia daca avea AI. Alaturi de Carter va mai fi si arsenalul sau de arme. Acesta va avea inceputuri destul de umile: pistoale, carabine, pusti si in general lucruri care pentru un extraterestru ar trebui sa fie putin mai amenintatoare decat un bat ascutit. Dar pe parcurs, in functie de cercetarile efectuate, se poate obtine armament precum bombe incendiare sau lansatoare de fulgere. Chiar si fara aceste instrumente ale mortii ce vor deveni progresiv mai extraterestre in natura, se vor putea anihila inamicii intr-o masura sau alta. Unii vor fi cam la fel de alergici la plumb precum oamenii.
Extraterestrii din XCOM nu sunt tocmai Sectoids din Cydonia pe care ii stiam odinioara. Arata mai mult a invadatori trans-dimensional decat extraterestrii, fiind formati din substante semi-lichide saltarete, capabile sa se infiltreze in pereti si lucruri mult mai periculoase. 
Cel mai puternic inamic prezentat pana acum poarta numele de Titan. In esenta arata ca blocul de piatra neagra din 2001: A Space Odyssey, pluteste, este capabil sa dezintegreze orice se afla sub el si la nevoie se transforma intr-un inel ce poate directiona o unda energetica pentru a dezintegra lucruri la distanta si mai mare. Efectul folosit pentru evaporarea materiei este destul de inedit, amintind mai mult a ceva scos din Tron sau Darwinia, totul fiind spart in patratele si disipat in eter. De asemenea, acest Titan este destul de rezistent la armele conventionale de foc, asa ca dupa cum s-a demonstrat si in trailer-ul jocului, cea mai indicata metoda de a-l combate este fuga la viteza maxima pana la masina si apoi pana in celalalt capat al continentului.
XCOM nu este tocmai genul de revenire a seriei la care se asteptau fanii. Dar avand in vedere cat de mult se feresc publisher-ii din prezent de tot ce inseamna TBS, era de asteptat sa nu mai ia aceasta forma. Este chiar o surpriza ca s-a decis invierea sa dupa ce Hasbro in esenta a omorat X-Com. Tranzitia sa direct catre FPS a fost totusi un mic soc. Unul ce va garanta ca in ceea ce priveste gameplay-ul, tocmai elementul pentru care seria X-Com era celebra, nu va fi nici o legatura intre cele doua. Din fericire, chiar daca va fi un FPS, 2K Marin se straduieste macar sa il faca in spiritul titlului original, si numai in spirit, restul foarte diferit. Pe hartie nu suna chiar atat de rau, dar executia va avea ultimul cuvant, asa ca nu vom afla care este soarta acestei francize decat in anul 2011, cand XCOM va fi lansat. Pana atunci nu putem decat sa asteptam informatii suplimentare si sa ne intrebam daca va fi un succesor demn, sau doar Bioshock cu extraterestri.
Vazut: 2544 ori de catre 704 vizitatori
Comenteaza