De ce nu vedem asta mai des? Vă întreb pe voi, poate puteți dibui mai bine răspunsul. De ce nu avem mai multe transpuneri în format digital unor jocuri de masă clasice? Board games, jocuri de societate, cum vreți să le spuneți. Știu că jucam foarte mult Monopoly pe PC pe vremuri. Privatizarea evident nu avea o versiune de PC, nici Dacii și Romanii, deși Total War a rezolvat asta ani mai târziu. Dar la câte jocuri de societate superbe sunt, și la ce infrastructură minunată poate fi internetul cu camerele sale web, microfoane și automatizări, de ce nu avem mai multe? Talisman a fost unul, deși varianta inițială era doar de singleplayer cu doar un om, tu și doar atât, ceva ce nu prea era hazliu. Eh, CD Projekt par să se fi gândit la asta, așa că aduc The Witcher Board Game pe PC. Un joc pe care l-au lansat tot anul acesta pe hârtie, fizic, în magazine, palpabil, jucabil și răsturnabil în fața oponenților care te-au bătut. Varianta sa digitală se află acum în faza Beta. Și de la început fac un anunț. Cine vrea un cod de beta, să ceară. Am unul la dispoziție, îl voi da oricui îl cere primul în comentarii.

WitcherAdventurePrevIMG02 WitcherAdventurePrevIMG03 WitcherAdventurePrevIMG04

Faza Beta include în acest moment doar modul de multiplayer, și nu reprezintă o variantă finală sau finisată, sau de care CD Project RED sunt mulțumiți. Motiv pentru care nu mi-au permis să fac filmări din el. Păcat, pentru căieșiseră o îmbulzeală hazlie cu Capress și Mihai zilele trecute. Producția efectivă a jocului s-a produs la studioul Can Explode, despre care nu pot să spun că au realizat prea multe, în sensul că nu știu dacă au mai făcut ceva anterior. Jocul va mai primi pe parcursul următoarelor luni un mod de singleplayer, la care poți juca împotriva AI-ului și am impresia că va mai avea parte de opțiunea de-a juca local cu mai mulți oameni. Vor mai fi adăugate în el cărți care să extindă interacțiunea dintre jucători, ce momentan este limitată, și sper, tare, tare sper, o schimbare fundamentală a modului în care funcționează.

Vedeți voi, cred că am înțeles, un paragraf mai târziu, de ce un board game complex nu prea are parte de o variantă de PC. Turele. Ca să stai să aștepți ca fiecare om în parte să își facă tura, durează mult timp, în special când sunt jocuri cu mulți, mulți oameni și mecanici sofisticate, ce necesită gândire și plănuire. M-a ajutat mult la revelația aceasta faptul că în timp ce scriu acest articol despre The Witcher Adventure, joc The Witcher Adventure. Timpii de așteptare pot fi foarte, foarte mari. Însă natura jocului de bază, care consideră că fiecare jucător acționează în aceeași tură, iar când cel care a dat cel mai puțin la zar, când s-a decis ordinea, își încheie turul său, runda se termină. Ar putea să facă turele simultane, fiecare participant să gândească, să plănuiască, să arunce cu zarul simultan, să își facă treaba, iar ca la final, să se tabuleze rezultatele, iar runda să meargă mai departe. Sau măcar, atunci când este runda altuia, jucătorul să își poată vedea mâna, sau ecranul, nu să stea și să se uite doar la ce cărți și statistici are oponentul său.

WitcherAdventurePrevIMG05 WitcherAdventurePrevIMG06 WitcherAdventurePrevIMG07

Cu aceste neajunsuri momentane trecute în revistă, să vă explic exact despre ce este vorba. În The Witcher Adventure Game, posibil cu un Board pe undeva pe acolo prin titlu, nu par să aibă o denumire coezivă deocamdată, vei controla unul din patru personaje. Îl ai pe Geralt din Rivia, o ai pe Triss Merigold, pe Dandelion, și pe un individ numit Yarpen Zegrin, pe care nu țin minte să-l fi văzut în jocuri, deși mă pot înșela. Zoltan ar fi avut mai mult sens, din moment ce este mai cunoscut din jocuri. Aceste personaje au proprietăți și puteri foarte diferite, dar cumva se echilibrează între ele, și voi elabora de îndată. Jocul se desfășoară pe o hartă condensată a ținutului în care se petrec primele două titluri Witcher făcute de CD Projekt. Sunt 18 orașe presărate prin zonă, conectate între ele de drumuri care în unele cazuri sunt cam greu de descifrat, și ar trebui subliniate mai bine. Când meciul începe, jucătorii vor arunca cu zarul pentru a vedea cine alege primul. Pe lângă personajul, ce este un unicat, trebuie să mai selectezi care va fi durata meciului. O misiune, 3 sau 5. Momentan, cine alege cel mai puțin pare să decidă pentru toată lumea. Asta înseamnă că jucătorii se vor plimba pe hartă, încercând să îndeplinească obiectivele misiunilor, lucru ce îi va recompensa cu puncte de victorie, iar la final, când primul jucător îndeplinește câte misiuni trebuie, și se termină runda respectivă, cine are cele mai multe puncte de victorie este declarat învingător.
Asta este esența. În detalii, totul funcționează printr-o combinație de zaruri și cărți. Cam ca la Monopoly. Zarurile decid, pe de o parte, rezultatul de la unele provocări. Spre exemplu, una îți va cere să dai ceva anume pe zar. Nu sunt numerice, dacă vă întrebați. Au săbii, scuturi, locuri goale și diverse simboluri pe ele. Sunt folosite și la lupte, aici fiind cam aplicația lor principală. Fiecare inamic întâlnit va avea un rang necesar de atac și/sau apărare pe care trebuie să îl egalezi, cu zarurile aruncate, pentru a-l înfrânge. Dacă eșuezi să îl omori, monstrul va rămâne pe hartă și va trebui să te bați cu el la finalul rundei următoare, dar nu pățești nimic rău. Dacă eșuezi să te aperi de el, atunci, în funcție de monstru vei primi un anumit număr de răni care îți vor bloca din acțiunile tale, până când te vei odihni.

WitcherAdventurePrevIMG08 WitcherAdventurePrevIMG09 WitcherAdventurePrevIMG10

Acțiunile standard sunt mersu, poți călători dintr-un oraș în altul. Ai mersu rapid, care te lasă să mergi mai mult, dar apoi te obligă să tragi o carte de ghinion, ce îți va face ceva rău sau poate nimic. Apoi poți dormi pentru a te vindeca de răni, poți investiga, poți să scormonești prin izmene după o carte care să o folosești ca ajutor în atac, sau poți face o acțiune specială rezervată pentru personajul tău. Dandelion poate cânta pentru bani. Triss își poate pregăti vrăjile, adăugând jetoane la acele cărți după care scormonești. Geralt poate face poțiuni, a căror efect este similar cu jetoanele, doar că mai amplu. Iar Yarpen poate folosi două cărți din tolba sa, reprezentată de aghiotanții săi, care ori îi dau bani, ori îi încarcă acele cărți de luptă, ori îi permit să mute un ghinion dintr-o zonă în alta, ori să caute indicii. Personajele mai au câteva diferențe măricele între ele. Yarpen poate încasa două răni în plus, ceea ce înseamnă că este mai greu de doborât. Când ești rănit complet nu mori, nu se termină jocul, dar pierzi puncte de victorie, din rușine. Geralt are cel mai mare număr de zaruri, poate să snopească aproape tot în bătaie fără nici un stres. Sunt cărți care au efecte sporite în cazul lui Dandelion, dacă dă bani în plus. Iar Triss are foarte multe vrăji potente. Fiecare personaje excelează la ceva anume, în funcție de echilibrul zarului, dar cu ceva pregătire, pot fi în stare să facă orice. Obligatoriu cu pregătire. Geralt are șanse să bată un Frightener fără nici un fel de asistență, dar fără cărțile suplimentare de atac, Dandelion fizic nu are cum. Nu are suficiente zaruri cât se se apropie de necesar, nici cu norocul maxim.

Investigarea este o parte importantă din joc. Fiecare misiune va necesita o resursă sau două pentru a fi completată, de o culoare anume. Resursele sunt formate prin culegerea de lupe din orașe, de culorile corespunzătoare. Ca să le formezi, trebuie doar să ai numărul corect. Triss face automat o dovadă albastră, necesară pentru o misiune ce implică misticism, din 3 lupe albastre. Geralt, fiind mai greu de cap, necesită mai multe lupe albastre, dar din trei roșii poate să facă indiciul pentru misiunile orientate pe luptă. Triss, prin comparație, are nevoie de 7 lupe roșii ca să facă aceeași dovadă. Ca să îndeplinești o misiune, trebuie să ai cele două dovezi cerute și să fii în orașul cu pricina, după care va mai trebui să dai cu un zar, și dacă nu este ultima misiune, vei mai primi câte ceva, ca o carte de noroc bun, ce te poate vindeca sau îți dă bani, sau are unul din multe, multe alte efecte pozitive. Lupele le vei primi în două moduri. Ori mergi la un oraș nou, și primești una de culoarea indicată în acel oraș, ori investighezi. Poți alege ce culoare să investighezi, dar nu e garanție că asta vei obține. Dimpotrivă, te poți trezi cu o carte ce te lasă fără ceea ce aveai nevoie, dar care îți dă o misiune terțiară de a merge până într-un alt oraș, unde vei primi o răsplată.

WitcherAdventurePrevIMG11 WitcherAdventurePrevIMG12 WitcherAdventurePrevIMG13

În versiunea sa curentă, nu există prea multă interacțiune între jucători. Nu te poți bate cu ceilalți, nu îi poți împiedica să facă ceva, direct. Indirect ai această posibilitate. Spre exemplu, jocul are un concept de evoluție a războiului, în sensul că există o roată, practic un hexagon sau ce era, care ocazional va pune jetoane cu monștri sau ghinion în regiuni, pe care trebuie să le înfrunți la finalul unei runde. Nu pe toate, dacă sunt mai multe, ai de ales una dintre ele. Tu poți afecta ce pică și unde, fie prin abilități, ca cea a lui Yarpen, fie prin cărțile care îți pică în mâini. Alternativ, dacă tu, ca Geralt din Rivia, măritul Witcher, vrei să faci o vizită până în Brokilon, unde Dandelion stă blocat de câteva runde din cauza unui Frightener, și omori bestia, ai ajutat sărmanul bard să scape de acolo.

Asta ar fi mecanica sa de bază, pe hârtie. În practică, jocul poate fi lent, deoarece fiecare jucător are nevoie de timp pentru a își plănui acțiunile cu grijă. Nu poate face decât două lucruri per tur, așa că este important să nu pierzi timpul. O decizie greșită de a merge într-un oraș prea îndepărtat pe la începutul meciului te-ar putea costa foarte mult. Era să câștig un meci o dată, dacă puteam să ajung la destinația mea cu o rundă mai devreme. Așa, toată lumea și-a terminat misiunea în aceeași rundă, iar punctajul pe care îl aveam la final era aproape același. Este palpitant, chiar și dacă atunci când vine rândul altora poți să mergi până în bucătărie ca să îți faci un ceai, un ou fiert, niște pesmet și să sculptezi o masă dintr-un bloc solid de granit. Și tot vreau să îl mai joc.

WitcherAdventurePrevIMG16 WitcherAdventurePrevIMG15 WitcherAdventurePrevIMG14

The Witcher Adventure Game este amuzant, până și cu oameni pe care nu îi cunoști. Are o mecanică ce conține suficient de multe elemente aleatoare și plănuire, încât să te facă să te simți de parcă te-ai lupta împotriva sorții, dar că nu ar fi totul complet dincolo de controlul tău. Este bine gândit, doar că implementarea este pe moment cam șubredă, și trebuie reparată. Nu bag la socoteală că se deconectează sau rămâne frecvent blocat, astea sunt mai ușor remediate decât schimbarea fundamentală a modului în care funcționează turele.

Mai are ceva până când va fi gata de lansare, motiv pentru care data exactă este necunoscută. Când vor permite filmări, am de gând să îl pun la o seară de livestream. E genul de joc care poate avea rezultate amuzante, în special când vor spori interacțiunea.

 

8 Responses

  1. AndreiD

    Well, unacomn a specificat ca da codul celui care-l CERE primul in comentarii, nu primului care zice cine e. :-))

    Drept urmare, cer codul.

    Multumesc anticipat!

    Muhahahaha! :rotfl:

  2. unacomn

    AndreiD are un argument bun, asa ca va primi el codul. Emil, nu te teme, mai sunt coduri care plutesc pe aici. Daca nu l-a donat deja Caprass, poate il poti convinge sa ti-l dea tie.

  3. AndreiD

    @EmilM

    Well, asta-i frumusetea internetului. Don’t worry, sunt multe giveaway-uri peste tot. Nu e asa rar. :-P

    @Unacomn
    , din motive care tin de yahoo nu ma pot loga de 3 zile pe mail-ul pe care l-am pus la primul comentariu. De obicei comentez cu el iar acum nu mi-a trecut prin cap sa-l schimb (a ramas la auto-fill)

    Am adaugat o alta adresa la comentariul asta. Daca nu e vreo problema, ai putea sa retrimiti codul pe adresa de e-mail sub care apare comentariul asta?

    Daca nu se poate, il poate avea EmilM. Imi cer scuze pentru bataia de cap si multumesc inca o data! :-)