9.5 Excelent
User Score: 9.4 (8 votes)

Cele Bune

  • Mai bun ca The Witcher 2
  • Poți sări
  • Lume excelent realizată

Cele rele

  • Ocazionalul bug ce blochează misiuni
  • Prea mult loot non-phat
  • E de parcă ai controla o vacă
Grafică: 9.5
Sunet: 9.5
Gameplay: 8.5
Poveste: 9
Conținut: 9
Imersiune: 8

CD Projekt RED s-au străduit să facă o lume ce pare vie. O să vezi omuleți lucrând la câmp, pe alții cum se plimbă în cercuri prin orașe și se vor aduna sub copaci când plouă. Lucruri pe care le făceau cam de la primul Witcher. Nu este mare inovație aici, mă bucur măcar că nu stau pe străzi noapte ca în Morrowind. Cel puțin nu toți. Însă nu prea este o lume reactivă. Sigur, dacă începi să faci scandal printr-un oraș, și te vede un paznic de nivelul 25, atunci somn ușor, pentru că garantat te va snopi în bătaie. Nu mori, dar te va jefui ca la Gothic. Însă spre deosebire de Gothic, nu vei putea ataca direct pe cine vrei. Geralt este mai civilizat, deși în multe situații decapitează oameni pe bandă rulată. Doar va ridica pumnul amenințător la oamenii pe care tu vrei să îi ataci. Nu pare să se supere cineva dacă le cotrobăiești prin case și furi tot ce au, absolut tot, până și cei săraci, să le iei ultimul dumicat de pâine. Nimănui nu-i pasă. Locuitorii până și a celor mai sărace sate au o abundență de lingouri de meteorit, de le găsești în aproape orice cufăr, iar jocul pare oricum să aibă o mică inflație de phat loot, în mare parte pentru că are și un sistem de confecționare cam balonat, din care vei scoate multe lucruri inutile sau pe care nu le poți folosi până la un anumit nivel. Mi-a plăcut totuși cum au rezolvat în cele din urmă poțiunile. Le faci o singură dată, au utilizări limitate, durează puțin, dar se reîmprospătează dacă meditezi și ai alcool la tine. Că au făcut la fel cu bombele e altă poveste, când ajungem la lupte.

Witcher3ReviewIMG07 Witcher3ReviewIMG06

Cât despre lumea în general, este mare, frumoasă, presărată cu tot felul de evenimente, personaje și secrete. Seamănă puțin cu o hartă făcută de Ubisoft, doar că studioul avea pe cineva care să îi tot dea peste mâini celui care adaugă iconițe, așa că poți să îți dai seama ușor ce este unde. Nici nu are foarte multă repetiție, decât poate toate acele comori păzite de monștri, care nu au mereu ceva util înăuntru. Când a fost anunțat The Witcher 3, era promisă o lume complet deschisă. Ce am primit nu este tocmai asta, din nou, se aseamănă cu jocurile Ubisoft. Începi într-o zonă de dimensiuni considerabile prin care te poți plimba liber, apoi mergi în alta foarte mică, în alta masivă, și apoi încă una și încă una. Nu există o tranziție fluidă între ele, dar în cadrul lor te poți plimba cât vrei. Ori pe jos, ori pe cal, ori folosind călătoria rapidă între semnele de uliță pe care le-ai găsit. În termeni de complexitate, se aseamănă cu ceva de genul Skyrim. Tot speram să se fi molipsit de la Piranha Bytes, dar pare-se că și lor le-a trecut maladia în ultimul deceniu. Important este că nu mai sunt nivele iritante. Poți sări peste tot, poți țopăi, poți escalada, cam cu aceeași grație și acuratețe fizică precum în primul Gothic, dar poți. Apreciez foarte mult intenția, deși aș fi preferat o execuție mai bună. Structura jocului este făcută să fie destul de deschisă, de poți suspenda cam oricând vrei o misiune pentru a te apuca de altceva, și poți face majoritatea misiunilor în orice ordine, dacă te crezi suficient de puternic, pentru că sunt structurate pe nivele. Mai sunt și micile probleme cu evenimente care eșuează să se declanșeze dacă faci lucrurile în ordinea greșită, dar numai la misiuni secundare, din câte am pățit până acum.

Witcher3ReviewIMG10 Witcher3ReviewIMG08 Witcher3ReviewIMG09

Pe partea de progresie în putere, The Witcher 3 nu m-a încântat excesiv de mult. Poți investi puncte în numeroase abilități, legate de atacuri, magie, alchimie, semnele au până și forme alternative pe care le poți folosi în locul celor standard. Doar că nu prea poți să folosești talentele în care ai investit puncte dacă nu le echipezi în socluri ce devin foarte lent disponibile pe măsură ce crești în nivel. Alături de ele mai sunt și patru socluri pentru mutagene, care vor oferi bonusuri dacă sunt legate la abilități de aceeași culoare. Verde, spre exemplu, oferă un bonus de viață ce va crește dacă este atașat la o trăsătură de alchimie. Partea bună este că le poți schimba oricând între ele, nu este un mare impediment, însă reprezintă mai mult micro-management decât îmi este pe plac. Această implementare descurajează investirea de puncte în abilități diferite, din moment ce oricum nu le poți folosi dacă nu sunt echipate. Cel mai bine este să pompezi puncte în câteva, iar apoi să aștepți.

Witcher3ReviewIMG24 Witcher3ReviewIMG22 Witcher3ReviewIMG23

Progresia în nivel nu este excesiv de lentă, ci doar anevoioasă. Experiență vei lua predominant de la misiuni și este mai importantă decât credeam. Ca un exemplu, la nivelul 8, aveam zero șanse să bat o creatură de nivelul 16. Dădeam în arătare cu toată forța, iar bara sa de viață abia dacă se vedea că scădea. În teorie, cu suficientă răbdare poate că aș fi putut să câștig, dacă izbuteam să mă feresc de fiecare atac, să o trântesc la pământ cu arbaleta de parcă ar fi fost un dragon din Skyrim. Mă simțeam aproape ca într-un MMO la care am decis să ies din zona dedicată nivelului meu, doar să fiu bătut măr de un gândac mai bej decât cel anterior. Designul lumii este, din fericire, nu la fel de oribil făcut ca cel al unui MMO. Inamicii de acest gen sunt presărați pe hartă ca un fel de surpriză, ca un motiv să te mai întorci acolo mai târziu, deoarece jocul nu se va scala la nivelul tău. Mă refer la un Forktail, o creatură mai mică decât un Wyvern, dar mult mai rea. Nici nu puteam să îi fur comoara, pentru că nu mai poți interacționa cu nimic atunci când intri în luptă. Nici nu mai poți alerga, așa că dacă vrei să ajungi undeva rapid, trebuie să te rostogolești până acolo din săritură.

Witcher3ReviewIMG13 Witcher3ReviewIMG11 Witcher3ReviewIMG12

Sistemul de lupte se aseamănă cu cel din Witcher 2, cu mici modificări. Geralt nu va mai sări ca un nebun complet spre o țintă la zece mile distanță când decide el să o repreze, acum va sări doar la cinci mile. Țintirea poate fi problematică, jocul nefiind în stare să decidă dacă țintește ceea ce este în fața lui Geralt sau ce este în aproximarea centrului ecranului. Asta va provoca probleme ocazional, iar în locuri cu tavane joase, nu este recomandabil să lupți, din cauza camerei. Tot mi se pare că este o mică întârziere în control. Geralt în sine se mișcă precum o vacă, fie în lupte, fie în afara lor, ceva ce e cam standard pentru serie. Acum, bombele. Ai cam două din fiecare tip, mai multe cu rețete mai avansate, ceea ce le face destul de limitante ca utilitate în luptă. Trebuie să le folosești mai tactic. Nu mai ai nici cuțite de aruncat, dar ai acum o arbaletă ori cu muniție specială perisabilă, ori muniție standard infinită. Este predominant inutilă. Mai practic ar fi să lași un inamic ce trage cu un arc/arbaletă în tine viu, să te poziționezi în așa fel încât să mai fie un alt inamic în fața lui, și să tot ricoșezi săgețile în amicii săi, dacă ai băgat trei puncte în talentul de blocare, și l-ai echipat. Partea care chiar mi-a plăcut la sistemul de lupte este că sabia este o entitate fizică. Dacă în drumul său spre capul unui inamic, dă de altul, îi va lovi pe amândoi. Ocazional chiar poți împiedica atacurile unor inamici, deși cel mai des ți se întâmplă ție. De obicei cu rezultate nefaste, ca amețeală, ce nu este indicată pe interfață, așa că trebuie să intuiești cât va mai dura, spamând atacurile. Nu recomand să faceți asta, pentru că jocul tinde să le înlănțuiască. Mi-a plăcut foarte mult aplicarea semnelor. Cel pe care îl foloseam cel mai puțin în serie, Yrden, care făcea o capcană ce încetinește inamicul, s-a dovedit foarte util aici, deoarece în jurnal vei găsi informații despre slăbiciunile monștrilor. Și se întâmpla ca un monstru foarte periculos să devină foarte slab atunci când călca în zona acoperită de Yrden. Pe un PC mai performant, cred că luptele ar fi fost ceva mai fluide, tot se întâmpla ca anumite comenzi să nu fie luate ori la timp, ori de nici o culoare. Tot aș fi preferat dacă nu se comporta de parcă Geralt avea o țintă prinsă în vizor atunci când nu ai ținta blocată pe un inamic, ar fi evitat câteva cazuri de salturi nefericite în săbiile altora.

6 Responses

  1. Mihai

    Inainte sa ma apuc sa citesc review-ul… sunt spoilere in el?

  2. CreepyGhostCalls

    Creca am o vaga idee la ce se refera ” și ar fi bine să stați cu ochii pe site, și cu urechile ciulite după o chemare la vânătoare în curând.”
    Dar n-o sa stric suspansul.

    De asemenea, chiar ma mir cum un 5850 poate rula un joc ca asta, probabil ca daca mai te jucai cu niste setari de la placa video sau prin .ini reuseai sa ajungi la 30.

    @mihai Nimic major.

  3. Beda Venerabilis

    La un asemenea joc nu rezolvi nimic cu un singur review. Va trebui să faci vreo 3 episoade. Oricum, timpul este cel care hotărăște, tu nu poți face mare lucru. Așa că nu te mai gândi.
    Eu încă nu am placa video ca să pot juca Witcher, deci nu am probleme.
    Să nu uit, linkul de la sfârșit e pentru Witcher 3 pe GOG, doar că te trimite la Guns, Gore and Cannoli pe Steam.

  4. unacomn

    Am corectat. De la cateva update-uri WordPress are obiceiul sa nu dea paste la un link, ci sa il puna ca link la un link.

  5. radu

    Hei cum pot sa imi import salvarile din jocul anterior in asta ? Ms

  6. unacomn

    Cand dai Start New Game te va intreba daca vrei sa importezi salvarile. Daca sunt in folderul de salvari ale lui The Witcher 2, din my documents, le vei vedea in lista.
    Recomand sa iti dau tu seama care este salvarea pe care vrei sa o importezi, de la finalul jocului, si sa o lasi doar pe aia, pentru ca wticher 3 nu iti spune care e de la final