Review: The Last of Us Remastered

Naughty Dog, dacă citești asta (slabe șanse), îți dau un sfat: data viitoare când vei pretinde că ești următorul David Copperfield, te rog frumos să nu mai încerci să-mi scoți iepurele din pălărie și să te aștepți să fiu impresionat! E penibil. Da, probabil că aș putea, asemenea altor critici de jocuri de pe site-uri de renume, să vă spun că scrierea e una de calitate, că veți fi emoționați până la lacrimi, că vă veți atașa de caractere, că jocul stabilește noi standarde în privința narațiunii, etc., etc… și probabil că n-aș minți. Dar nu vă voi spune asta. Da, jocul este scris bine. Scrierea e una matură, care nu-mi insultă inteligența. Apreciez jocul pentru asta și-i recunosc meritele. Dar e asta suficient? Depinde. Dacă vreți ceva original, ceva ce nu a mai fost făcut, ceva inedit, o perspectivă nouă, proaspătă… vă asigur de pe acum că ați greșit jocul. Asemenea unei companii din Copertino, Naughty Dog nu caută să exploreze necunoscutul, ci merge pe un drum bătătorit în lung și-n lat de mulți alții înaintea sa, preferând să rafineze o rețetă diluată deja de o cantitate crasă de mediocritate, decât să inoveze în cel mai nesemnificativ mod posibil. Cât de bine se pretează asta, rămâne la latitudinea fiecăruia dintre voi să judece. Eu îmi rezerv dreptul de a mă abține.

Bun, firul narativ e acolo, își face treaba, dar asta nu rezolvă nimic dacă nu are și gameplay bun. Și aș vrea să am mai puține dubii în privința gameplay-ului decât am avut la partea narativă. Din păcate… treburile sunt similare. În forma sa cea mai de bază, gameplay-ul lui The Last of Us se rezumă la cam 3 lucruri: luptele, explorarea și semi-interacțiunea din secvențele cinematice. Pe tot parcursul jocului nu faci altceva decât să alternezi între aceste moduri succesiv. Și să le luăm pe rând.

Luptele reprezintă elementul care te țin cel mai mult în priză și care îți și solicită cel mai mult abilitățile. Varietatea de arme nu este una foarte mare, dar asta merge bine în ton cu atmosfera postapocaliptică care justifică într-un fel lipsa unui inventar de proporții. Jocul e ceva mai realist decât RPG-urile clasice care dotau jucătorul cu o gaură neagră la purtător în care se putea arunca tot inventarul și din care se puteau scoate obiecte oricând era necesar. Regăsim pe spatele lui Joel fiecare piesă de armament culeasă din pustietate, iar pentru celelalte obiecte există un rucsac. Iar dacă armele nu sunt foarte multe atunci, spre meritul jocului, pot spune că măcar au identitate. Fiecare armă se simte altfel, are calitățile și defectele sale, și fiecare dintre ele ajunge să reprezinte alegerea ideală pentru diferite situații de conflict de pe parcursul jocului. Inamicii nu sunt nici ei foarte variați. În tabăra celor infectați regăsim cam 3-4 tipuri de morți reanimați, fiecare cu specificul său și împotriva fiecărora funcționând un tip aparte de arme și tactici. Înfrunți 2-3 clickers și nu vrei să stârnești restul hoardei? Atunci renunți la armele de foc și folosești arcul pentru a executa o doborâre silențioasă a adversarilor. Sau aplică „divide et impera” și atrage-le atenția cu zgomotul provocat de o sticlă aruncată în altă direcție, iar când sunt grupați lasă un molotov să rezolve problema. Nemorții nu sunt însă singura ta grijă. Într-o lume în care resursele sunt aproape inexistente, în care fiecare loc e abandonat, iar electricitatea e un lux pe care foarte puțini supraviețuitori și-l permit, fiecare e pe cont propriu. Întâlnești în joc grupări ostile de oameni, pentru care nu reprezinți decât o sursă de provizii și armament, sau chiar de hrană. Da, jocul atinge teme dure. Foarte puțini locuitori sunt demni de încredere, așa că vei avea suficiente schimburi de foc și cu reprezentanții rasei umane. Și vei descoperi rapid că pentru aceștia trebuiesc abordate altfel de tactici, împotriva cărora trebuie folosit altfel de armament. Mulți inamici umani folosesc armură sau veste antiglonț, și atunci armele cu o rată mare de penetrare sunt de preferat. Iar dacă cei infectați trebuie mai întâi să reducă distanța dintre ei și tine, cei mai mulți oameni vor avea arme de foc. Asta te obligă să fii mereu în căutare de obiecte mari sau pereți care pot fi folosiți pe post de acoperire.