Games Arena

Primul contact pe care l-am avut cu Rise of Prussia a fost intr-o incercare esuata de a prezenta versiunea demonstrativa pe parcursul unui sfert de ora. Am petrecut acel timp privind harta jocului cu acelasi nivel de intelegere al pisicii ce studiaza calendarul. S-a intamplat asta pentru ca desi eram familiar cu jocurile de strategie publicate de Paradox Interactive, nu am mai incercat niciodata unul produs de AGEOD. Studioul a fost responsabil in trecut pentru jocuri precum Birth of America, American Civil War si Napoleon’s Campaign. Titluri pe care le-am omis, lucru ce a fost evident atunci cand am incercat sa joc Rise of Prussia. Dar dupa trei tutoriale eram pregatit sa ma scufund in razboiul de sapte ani. Ce e drept, pentru mine a durat doar cateva ore, dar pe alocuri tot pare sa fi fost sapte ani.
Voi incepe prin a spune direct ca Rise of Prussia nu este genul de joc in care sa intrati pentru un sfert de ora de distractie sau 10 minute de amuzament. Este genul de joc pe care il puteti savura numai in intervale de minim o ora. Asta daca ati invatat deja cum sa il jucati, daca nu, atunci doua-trei ore pana ce va veti acomoda. Daca erati in cautarea unei strategii ce poate fi jucata numai de la prima vedere, va invit sa cititi recenzia lui Starcraft 2 Wings of Liberty de saptamana trecuta. In schimb daca vreti ceva mai complicat, si folosesc termenul acesta cu moderatie, ati nimerit unde trebuie.

O sa trec rapid peste lucrurile evidente. Rise of Prussia este construit pe un motor grafic 2D, ce vedeti in imagini este tot ce veti vedea in tot jocul. Nu este ca la Total War, cu un mod de lupta 3D sau ca la Civilization cu orase modelate si conducatori tridimensionali. Jocul ofera o experienta pe cat se poate de apropiata de cea a unui board-game. Ceea ce inseamna ca singurele elemente grafice 3D pe care le veti intalni sunt reprezentarile optionale ale armatelor. Daca acestea nu sunt activate, vor fi inlocuite de portrete ale comandatilor. Asta are o consecinta destul de insemnata asupra cerintelor de sistem, in sensul ca nu veti avea nevoie de o placa video prea puternica. Este recomandabil totusi sa aveti un procesor capabil, pentru ca Rise of Prussia il va folosi din plin pentru inteligenta artificiala. Aveti chiar o optiune in meniu sa dati oponentilor mai mult timp sa gandeasca, in cazul in care nu sunteti multumit de rezultatele dobandite de procesorul vostru in timpul alocat.
In ceea ce priveste sunetul, veti avea parte cateva efecte audio de lupta si de o varietate de piese clasice ce se incadreaza bine in tematica de secolul al XVIII-lea, dar nu in cea de razboi. Sunt mai mult genul de melodii pe care le-ati auzi la un concert, in mare parte pentru ca una dintre ele se termina cu jumatate de minut de aplauze. Dar Rise of Prussia(ROP) nu este genul de joc ce poate fi definit de muzica sa, nu are o atmosfera a carei aparente trebuie mentinuta, este un joc axat numai pe doua lucruri: strategie si istorie.

La partea de istorie AGEOD a depus un efort foarte mare. Bucata din Europa folosita pentru redarea razboiului din perioada 1756–1763 este incredibil de detaliata. Sunt reprezentate aproximativ o mie de regiuni istorice, cu orase, forme de relief si nume ce par a fi corecte. Acuratetea istorica nu este limitata in nici un caz la teren, se extinde asupra unitatilor si a evenimentelor. Fiecare general pe care il veti intalni in joc are un nume pe care daca ar fi sa il cautati in cartile de istorie, l-ati gasi in relativ in regiunea unde l-ati vazut in ROP. Acelasi lucru este valabil si pentru toate tipurile de unitati din joc. Evenimentele la care faceam referire apar atunci cand s-au petrecut si in realitate, numai ca jucatorul va putea alege cum sa reactioneze. Spre exemplu, unul din generali ar fi putut sa fie chemat sa conduca o armata de pe un alt front, iar din punct de vedere istoric, asta a facut. In ROP se poate alege sa se respecte ordinea fireasca, sa fie ignorata cu totul sau sa fie oferita o solutie alternativa. Aceste gen de evenimente vor avea un impact, unele mai mult decat altele, asupra modului in care decurge razboiul. Daca vreti sa stiti care va fi mai important, recomand sa gasiti un manual detaliat de istorie. Dar daca sunteti interesat de acest joc, sunt sanse bune ca faceti parte dintr-una din doua categorii, cei care sunt pasionati de istoria acestui razboi sau cei care prefera jocuri de strategii complexe.

Daca faceti parte din a doua categorie, chiar ca ati nimerit unde trebuie. ROP va permite sa luati atat rolul de conducator al Prusiei cat si al Austriei, cu tot cu aliatii lor, in perioada in care s-a petrecut razboiul de sapte ani. Puteti juca aproape in ce masura doriti. Se poate participa la un scenariu scurt despre invazia Saxoniei, puteti participa la ultimii cativa ani din razboi, sau chiar la campania intreaga, extrem de lunga si care va va testa la limite talentele de strateg si rabdarea.
As vrea sa subliniez cuvantul strategie, ce este folosit in ROP cu sensul de planuirea in detaliu a unui conflict armat, nu cel de strategie pe campul de lupta. Mai exact, veti petrece foarte mult timp asigurandu-va ca fortele de lupta sunt bine organizate, ca inamicul este acolo unde credeti ca se afla si ca ati acoperit fiecare rezultat posibil al unei incursiuni cu fortele inamice. Ca sa elaborez asupra primului element, fiecare unitate de lupta din joc necesita un anumit numar de puncte de comanda pentru a putea functiona la eficienta maxima. Daca numarul de unitati dintr-un grup creste, se va mari si numarul de puncte de comanda necesare. Acestea sunt oferite desigur de cei de la capetenia unei armate, generalii, dar sa nu va asteptati la ceva simplu. Pentru a putea profita la maxim de aceste puncte, trebuie respectat un anumit lant de comanda. Unitatile de lupta trebuiesc organizate in trupe, trupele in brigazi sub comanda cuiva, brigazile in detasamente sub comanda unui general mai priceput si acestea la randul lor sunt o parte dintr-o armata in fruntea caruia se afla unu dintre cei mai priceputi comandati pe care ii aveti. De mentionat, in rolul de general al armatei nu puteti pune pe oricine va taie capul. Generalul cu cea mai mare importanta va avea prioritate, daca veti ignora asta, va veti trezi cu penalizari insemnate la resursele natiunii si la moralul sau. Nu prea veti dori sa faceti asta, pentru ca moralul este un factor destul de important la determinarea rezultatului unei lupte. Asta va insemna ca va trebui sa puneti in fruntea unei armate cateodata un general ce s-ar putea sa nu fie cel mai calificat, dar care are vechimea necesara.
Modul acesta complicat de organizare a unei armate, ce va va lua destul timp de realizat asa cum trebuie, nu este doar util pentru cresterea eficientei cu care pot opera fortele de lupta, dar vor usura comandarea lor. Am tot auzit ca ROP este unul din jocurile cele mai restranse la scara pe care le-a facut AGEOD pana in prezent, dar chiar si asa veti avea de sub comanda zeci de trupe pe fiecare front. Comandarea lor individuala de la un anumit punct devine o sarcina iritanta, asa de ce sa dati acelasi ordin fiecarui soldat individual, cand puteti da unul singur tuturor? Generalul unei armate are o proprietate speciala de propagare a ordinului sau catre toate trupele din lantul de comanda. Este suficienta apasare butonului si toti cei aflati in aceeasi regiune cu generalul, care sunt sub comanda sa, vor respecta ordinul cu sfintenie.

Inainte de a trece la lupta efectiva, trebuie sa va mai asigurati de un lucru, ca inamicul este unde credeti. Asta se poate realiza prin amplasarea de unitati cu un grad mare de detectare, precum cavalerie, la granita zonei pe care urmeaza sa o invadati. Este foarte important sa stiti ce forta are inamicul si ce forte sunt in apropierea sa, pentru ca se pot primi intarii in timpul luptelor si niciodata nu este placut sa vedeti cum numarul combatantilor inamici se dubleaza instantaneu.
Rezultatul luptelor este decis de foarte multi factor, numarul de soldati find unul important, dar nu cel decisiv. Veti pierde lupte chiar si cu superioritate numerica daca oponentul are generali mai priceputi, cu abilitati speciale mai bune. Daca vremea este in defavoarea unitatilor voastre, daca terenul este potrivnic, daca moralul nu este ridicat, daca proviziile sunt pe terminare, daca munitia este epuizata, daca, daca, daca. Aveti sanse slabe ca veti reusi vreodata sa va asigurati ca toti factorii vor fi in favoarea voastra, dar cu atentie si planuire, puteti profita de situatiile cele mai oportune in care macar o parte dintre lucrurile ce decid soarta unei batalii vor fi in avantajul armatei proprii.
Modul in care decurge lupta este destul de inedit. Fiecare batalie este impartita in maxim 6 runde, a carui rezultat este calculat chiar in fata ochilor vostri. Veti vedea cum numerele soldatilor scad, veti auzi ce unitati intra in lupta dupa zgomotul produs, iar la final veti vedea informatii detaliate despre ce s-a intamplat. Regretabil, nu exista un afisaj demn de aceste batalii. Nu cer o reprezentare fidela a batalii, dar macar ceva similar cu ce avea Knights of Honor, la care erau afisate randuri de soldati ce dispareau pe masura ce erau omorati. As crede ca era ceva realizabil din moment ce pot auzi lupta cum se deruleaza.
Inca un lucru ce merita mentionat lupte este ca pot dura mult. Daca va trece cumva prin cap sa atacati o armata de 50 de mii de oameni cu alta de 60 de mii de oameni, armate ce sunt compuse din mai multe divizii prezente in aceeasi regiune, ar fi bine sa va pregatiti pentru 10-20 de minute de lupta contanta. Se vor derula numeroase batalii, fiecare generand un rezultat ce trebuie analizat inainte de a trece la urmatoarea lupta. Procedeul poate ca a fost ingreunat de procesorul nu foarte performant al PC-ului, dar in esenta am stat un sfert de ora asteptand rezultatul unei batalii.
Dupa finalul unei lupte se pot intampla mai multe lucruri. Generalii implicati ce au avut un raport bun de unitati omorate/unitati pierdute vor castiga experienta, cei care au avut un raport slab vor pierde experienta chiar. Si pentru esecul lor pot fi chiar scazuti in rang.
Daca a fost o lupta pentru un oras, va veti afla la final in controlul acestuia, capatand astfel o resursa valoroasa. Orasele au rolul de puncte strategice si de obiective. Prima categorie va genera un punct de victorie pe runda, iar controlarea unui anumit numar dintre ele este necesara pentru victorie. Celelalte orase vor genera mai punte puncte de victorie, in functie de scenariu, si va fi necesara controlarea tuturor pentru a castiga. Punctele victorie sunt ceea ce va determina cine este invingator, si pot fi dobandite intr-o varietate de metode: cucerire, lupte, moral, promovari, iar inamicul le va obtine la fel. Daca nu sunteti atent asupra acestora, va puteti trezi ca razboiul se termina in infrangere, sau la fel de umilitor, in remiza.

Rise of Prussia este un joc destul de placut daca sunteti un amator al acestei specii de strategii. Cu toata sinceritatea, nu ma consider a fi publicul tinta al unui astfel de joc, mi s-a parut mult prea monoton. Dar nu inseamna ca nu am putut aprecia efortul depus de AGEOD pentru a realiza aceasta reinscenarea a unui conflict ce este considerat a fi prototipul pentru primul razboi mondial. Dar daca sunteti ca mine mine, veti da de anumite probleme pe parcursul jocului. Prima este complexitatea sa. De obicei nu am nimic impotriva cresterii nivelului de complexitate, in special cand este in favoarea autenticitatii istorice. Dar in acest caz a dus la crearea unu joc ce nu este foarte intuitiv. Atunci cand aparea o problema, cand o armata nu vroia sa se miste, cand o lupta nu mergea de nici un fel in favoarea mea, solutia nu imi venea imediat in minte si trebuia adesea sa consult manualul pentru mai multe informatii, lucru ce jocul chiar recomanda sa faceti. A doua problema esentiala pe care am avut-o cu acest joc este ca in lipsa posibilitatii de a influenta direct luptele, aveam sentimentul ca sunt un birocrat, nu un conducator. Cea mai mare parte din timp o petreceam organizand armate si trimitand cercetasi in teritoriul inamic. Luptele se desfasurau fara ajutorul meu, asa ca nu dupa mult timp s-a instalat monotonia. Asta nu este tocmai benefic la un joc despre lupte. ROP nu are o solutie diplomatica, nu are comert, nu are dezvoltare de orase, nu are colonii. Are cateva decizii ce pot fi luate in legatura cu evenimente istorice si cateva polite ce afecteaza intaririle si productia de unitati noi. In rest nu este decat planuirea logistica a unui razboi. Si repet, nu ma consider publicul tinta al acestui joc, dar cred ca se puteau stradui la a-l face ceva mai intuitiv. Sau cel putin puteau oferi cateva scenarii mai restranse, toate cele disponibile fiind parti ale unui razboi imens. Totusi, exista speranta pentru viitor, pentru ca AGEOD are de gand sa mai adauge elemente jocului cu trecerea timpului.
In concluzie, daca vreti un war-game pur sange, spartan, primordial, Rise of Prussia este solutia ideala in acest moment. Daca vreti sa va apucati de aceasta specie de strategii, tot Rise of Prussia este indicat, pentru ca din cate am aflat, este cel mai usor de jucat dintre toate titlurile produse de acest studiou pana in prezent. Dar daca preferati ceva cu mai multa actiune, diversitate si mult mai distractiv, Victoria 2 apare la sfarsitul acestei saptamani.

Vazut: 2372 ori de catre 712 vizitatori

Articole asemanatoare:
• Reduceri de Week-End
• Reduceri si Oferte
• Preview Hands On: Sengoku
• Sengoku
• Review: Sengoku