The Godfather 2
Nu cred ca Mario Puzo si-a imaginat in 1969, cand termina de scris romanul “Nasul”, fenomenul cultural caruia urma sa ii dea nastere. Ideea, ecranizata de Francis Ford Coppola si interpretata magistral de Marlon Brando, a cucerit toate colturile acestei lumi, astfel incat nu cred sa mai existe un suflet pe aceasta planeta care sa nu stie cine este Don Corleone. De atunci si pana acum s-au scris mai multe romane (vreo 5) si s-au facut mai multe filme (vreo 3) toate expunand intr-un fel sau altul viata familiilor mafiote din New York. Electronic Arts a preluat din mers licenta si, in 2006, ne-a fericit cu un joc PC inspirat din romanele lui Mario Puzo.
Daca primul joc introducea eroul, Aldo Trapani, in primul film al trilogiei “Nasul”, acest al doilea joc al seriei continua nu numai actiunea din primul joc, ci si pe cea a trilogiei, fiind practic o paralela a celui de-al doilea film din serie. Legatura dintre primul si al doilea joc “Nasul” se face cu ajutorul lui Aldo Trapani, eroul principal in prima serie, si Don al New York-ului in al doilea joc, care, in mod convenabil, este asasinat de un lunetist chiar in debutul celui de al doilea joc, creand astfel o oportunitate de promovare pentru viitorul erou al familiei Corleone, Dominic.
Cand au lansat primul joc al seriei, Electronic Arts a promovat foarte agresiv optiunea Mobface prin care jucatorii isi puteau personaliza eroul. Acest al doilea joc continua cu brio traditia oferindu-ne o libertate destul de mare in obtinerea unui personaj cat mai apropiat de infatisarea si personalitatea noastra reala (sau de ceea ce ne-am dori sa fim). Din pacate aceasta varietate nu se regaseste ulterior in joc aproape deloc. Practic daca urmariti femeile ce apar pe parcursul jocului veti vedea ca acestea sunt identice, singurele diferente constand in peruca si accesoriile vestimentare cu care se prezentau. Pana si alunita de pe spatele lor este identica, amplasata in exact acelasi loc.
In Godfather 2, nasul familiei este Michael Corleone, iar Dominic intra in scena intr-un moment nu tocmai prielnic pentru afacerile acestuia. Tocmai cand Corleone si asociatii sai incercau sa puna stapanire pe Cuba, revolutia comunista pune stapanire pe insula si, intamplator, aduce moartea lui Aldo, in acel moment Don al New York-ului. Dominic (adica jucatorul) este promovat instantaneu in locul lui Aldo, urmand ca de acum incolo sa se ocupe de afacerile Mafiei din New York… sau cel putin asa parea la inceput. Deoarece esecul din Cuba a fost perceput de catre familiile aliate ca un semn de slabiciune, asa incat au declansat un atac subtil de cucerire a teritoriilor administrate de Corleone. De aici si pana la un razboi total intre mafiile locale nu a mai fost decat un pas, iar Dominic s-a trezit a fi un pion important in acest joc.
La fel ca si in primul joc, aventura lui Dominic va merge pe doua cai, una insemnand cucerirea sau, dupa caz, recucerirea tuturor afecerilor mafiei din oras, iar cea de a doua cale fiind reprezentata de diversele actiuni specifice cerute de capii mafiei, actiuni pe baza carora se si deruleaza intriga povestii. Pentru a putea tine pasul cu toate activitatile cerute de o meserie atat de complexa precum cea de Don, producatorii au pus la dispozitia noastra the Don View. Aceasta nu este altceva decat o interfata din care putem administra rapid si usor cam tot ce trebuie sa facem in joc, mai putin luptele propriu-zise. Pentru acestea va trebui sa ne prafuim pantofii si sa ne deplasam la fata locului pentru a ne pune la respect adversarii. Revenind la the Don View, acesta este locul de unde ne putem administra familia, in sensul de a promova si intari locotenentii angajati. Tot de aici poti sa trimiti locotenentii sa cucereasca, bombardeze sau sa apere o afacere mafiota; sa urmaresti dezvoltarea imperiului pe harta celor trei orase prin care vei fi purtat; sa gestionezi diversele favoruri pe care le-ai obtinut de la oameni importanti din oras; sa decizi numarul de garzi amplasate in fiecare stabiliment si multe alte asemenea activitati interesante.
Jocul te va duce, in cele mai dese cazuri, in situatia de a lua cu asalt diverse stabilimente apartinand celorlaltor familii mafiote. In aceste momente arsenalul din dotare precum si componenta echipei (poti lua cu tine maxim trei locotenenti) determina gradul de succes al misiunii. Nu trebuie sa va speriati insa, chiar daca AI-ul jocului este suficient de inteligent incat sa se foloseasca de acoperire, sa atace in gasca, in principiu sa faca tot ceea ar face si un jucator uman, luptele cu ei nu sunt atat de grele pe cat ar parea. Iar treaba devine tot mai usoara pe masura ce reusesti sa cuceresti tot mai multe astfel de stabilimente. Nu pentru ca ai mai multi bani, de la un punct incolo acest lucru nu mai are relevanta, ci pentru ca ocuparea intregului lant de locante pe acelasi tip de actiune infractionala aduce stapanilor bonusuri substantiale venite sub diverse forme. De la veste antiglont, pana la masini blindate sau centuri cu munitie suplimentara. Iar toate acestea in final vor oferi un avantaj considerabil.
Spuneam ceva mai devreme de niste favoruri pe care le poti obtine de la oameni importanti din oras. Ei nu sunt singurii care iti pot fi utili in acest mod. Oamenii simpli de pe strada iti pot oferi posibilitatea de a mai castiga niste bani in plus (deosebit de utili in debutul jocului) sau informatii privind modul cum pot fi lichidati permanent locotenentii familiilor adverse. Asta deoarece acesti locotenenti, in lupte normale pot fi doar scosi din uz pentru un anumit timp. Eliminarea lor permanenta se poate face numai in anumite moduri, mai speciale, pe care le poti afla ajutand cetatenii simpli sa-si rezolve cate o problema intr-un mod mai putin ortodox. Eliminarea locotenentilor adversi poate presupune strivirea lor cu un automobil, strangularea lor, aruncare de la inaltime sau pur si simplu un glont in genunchi urmat de o executie sumara.
Si uite asa am ajuns la una dintre cele mai delicioase ipostaze ale jocului. Executiile. Asa cum ii sade bine unui joc cu mafioti, ti se ofera posibilitatea de a-ti elimina oponentii printr-o varietate deosebit de mare de metode. Fiecare tip de arma are cate doua tipuri de executii (in picioare si in genunchi), foarte multe dintre acestea fiind deosebit de brutale.
Una peste alta, The Godfather 2 este unul dintre cele mai reusite jocuri de actiune ale acestui an. Are de toate: un subiect cu priza la public, ceva strategie, actiune din plin, nuditate si brutalitate cat sa sperie orice parinte puritan. Peste toate acestea, este o experienta deosebit de placuta si este un joc ce te atrage sa il joci iar si iar, chiar daca l-ai terminat deja de cateva ori. O recomandare excelenta pentru orice pasionat al acestui gen si nu numai.
Vazut: 3027 ori de catre 1131 vizitatori















prea mare nota serios vorbind m-am jucat pe acest joc si am ramas cu un gust amar dupa ce am reusit sa trec de prima parte ( partea cu New York-u) am dezinstalat jocul mi sa parut aiurea realizat orasul deoarece este foarte mic adica are in jur de 8 strazi + controlul aiurea si faptul ca personajul principal incaseaza gloante fara sa aiba vreo mare problema
EA a trantit potentialul urias al unui asemnea joc. Dupa parerea mea merita nota 7.50 sau 8 si primul godfather mi sa parut mai bun
Publicat pe 2 Iulie 2009 at 22:56
Comenteaza